Scoaterea petelor de pe obiectele de piele

Scoaterea petelor de grăsime se face cu ajutorul unei cârpe curate înmuiate în neofalină sau terebentină. Înainte de a aplica acest tratament se verifică pe o porţiune ascunsă, pentru a evita eventualele decolorări ale pielii.

Scoaterea Petelor de dulceaţă şi celor de praf se elimină cu un burete înmuiat în apă călduţă săpunită, apoi locul respectiv se şterge cu apă curată.

Scoaterea Petelor de lichior se realizeaza cu acid tartric sau cu acid citric (sau chiar cu zeamă de lămâie). Înainte de a aplica acest tratament se verifică pe o porţiune ascunsă, pentru a evita eventualele decolorări ale pielii.

Mucegaiul format se poate îndepărta prin tamponare uşoară cu o soluţie amoniacală de 5 %, urmată imediat de ştergerea cu o cârpă uscată.

Petele de noroi se îndepărtează cu o ceapă tăiată în două, când ceapa devine murdară, se taie o felie din ea şi se continuă operaţia.

Obiectele de îmbrăcăminte de piele se curăţă prin frecare cu o pânză moale îmbibată cu spumă de albuş de ou, apoi se lustruiesc cu o stofă.

La îndepărtarea petelor de iarbă de pe pielea albă se procedează astfel: se şterg porţiunile respective cu neofalină sau terebentină, apoi se tratează cu apă oxigenată în care se adaugă amoniac ( 5 picături amoniac 10% la 100 ml apă oxigenată 3 %).

Urmele lucioase ( de la guler, revere, mâneci) care apar în timpul purtării hainelor de antilopă se înlătur, ştergând locul respectiv cu o periuţă cu perii tari. Acelaşi procedeu se aplică şi genţilor, mănuşilor şi pantofilor de antilopă care prezintă asemenea urme.

Mănuşile din piele se curăţă cu o soluţie obţinută din 250 ml lapte de vacă şi 10 g carbonat de sodiu (sodă de rufe) . Mănuşile se pun pe mână, se freacă cu această soluţie până se curăţă, apoi se şterg cu o bucată de flanelă uscată.

Scoaterea petelor de cafea

Scoaterea petelor proaspete de cafea se face cu apa calda si detergenti

Petele vechi se tamponează cu glicerină, apoi cu apă caldă şi în final cu apă oxigenată. Se poate încerca şi presărarea de sare de bucătărie peste pata umezită.

Petele de pe ţesăturile de in, bumbac sau mătase artificială se curăţă cu hipoclorit de sodiu.Dacă soluţia decolorează ţesătura, sau dacă pata se află pe lână sau mătase naturală, se clăteşte bine porţiunea pătată cu apă rece şi apoi se aplică o soluţie de apă oxigenată 3 %, după care se spală cu multă apă.

Scoaterea petelor de mucegai

a) Pentru ţesături albe se tamponează locul pătat cu o soluţie de acid oxalic 10 g în 100 ml apă. Se limpezeşte cu apă.

b) Ţesăturile colorate se tamponează cu o soluţie obţinută din 2 ml amoniac 10 % în 100 ml apă. Limpezirea se face cu apă în care se pune puţin oţet.

Pe ţesăturile albe de bumba, petele proaspete se scot dacă se înmoaie ţesătura câteva ore în oţet după care se spală cu apă. De asemenea, se poate aplica o albire blândă cu o soluţie de 1% apă oxigenată şi amoniac la 50⁰C (100 ml apă oxigenată şi 20 ml amoniac), după care se spală şi se clăteşte bine, lăsând ţesătura să se usuce la soare.

Petele de mucegai vechi de pe ţesăturile albe de bumbac se pot îndepărta prin spălarea acestora cu apă fierbinte şi săpun. Dacă materialul permite o fierbere cu sodă calcinată 5 g/l apă şi hidroxid de sodiu 2-3 g/l apă, urmată de o albire la rece, cu hipoclorit de sodiu 3-5 g/l, acest tratament asigură scoaterea petelor de mucegai în totalitate. În continuare, ţesătura se clăteşte bine în 2-3 ape şi apoi într-o soluţie diluatăde acid acetic. De asemenea, petele se pot trata cu o soluţie diluată de amoniac 2%, apoi se spală cu apă multă.

Petele de pe ţesăturile de lână şi mătase se pot îndepărta prin tamponare cu terebentină, urmată de o spălare cu un detergent adecvat şi o clătire intensă cu apă. De asemenea, petele de pe aceste ţesături se pot înlătura prin spălarea ţesăturii cu un detergent, după care aceasta se introduce într-o soluţie diluată de acid formic 5%. După aceasta se clăteşte cu apă caldă şi se usucă.

Îndepărtarea petelor de bere

a) Cele proaspete, cu sare de bucătărie (2g în 100ml apă).

b) De pe ţesăturile de lână: 10 ml glicerină în 100 ml apă.

c) Petele de pe mătase: 20 ml alcool etilic 70⁰ în 100 ml apă.

d) Petele vechi de bere de pe ţesăturile de orice natură se poate folosi un amestec format din glicerină, amoniac 10% şi alcool etilic 70% în cantităţi egale (3 părţi dizolvate în 8 părţi greutate apă). De exemplu, un amestec obţinut din 20 ml glicerină, 25 ml amoniac 10%, 30 ml alcool etilic 70% şi 200 ml apă.

Petele de vin roşu se îndepărtează:

a) de pe ţesături de in şi bumbac cu o soluţie formată din 10g acid citric, 100 ml alcool etilic 70⁰ şi 10 ml apă. Locul pătat se lasă în soluţie până la dispariţia petei, după care se limpezeşte cu apă rece.

b) de pe ţesăturile de lână şi mătase cu un amestec format dintr-un gălbenuş de ou şi 50 ml glicerină. amestecul se aplică pe locul pătat iar după câteva ore se spală ţesătura cu apă.

Petele proaspete se presară cu sare de bucătărie, apoi se spală cu apă şi săpun, iar la sfârşit se clătesc din abundenţă cu apă curată.

De asemenea, petele proaspete se pot îndepărta ţinând materialul pătat deasupra chiuvetei şi turnând apă fierbinte până dispare pata.

Pentru ţesăturile albe de in şi bumbac se foloseşte un amestec 1:10 de acid citric (sau sare de lămâie) şi alcool etilic (părţi în greutate). De exemplu 10 g sare de lămâie şi 125 ml alcool etilic. după tratament locul respectiv se spală bine cu apă multă.

Petele de vin alb

se pot înlătura cu ajutorul unui amestec format din 5 g săpun de ras introdus în 100 ml apă fierbinte, în care, după răcire, se adaugă 10 ml amoniac 25 %. După tratament se spală cu apă.

De asemenea, se poate încerca un amestec format din 10 părţi în greutate săpun de ras, 2 părţi în greutate terebentină şi o parte în greutate amoniac 10 %. Se freacă bine pata după care se spală cu apă caldă şi săpun, apoi cu apă rece.

Se poate scoate şi prin tamponare cu o soluţie formată din părţi egale în greutate alcool etilic 70 % şi glicerină. După tratament, ţesătura se clăteşte cu apă. De exemplu, un amestec obţinut din 60 ml alcool etilic 70 5 şi 40 ml glicerină.

Petele de fructe se înlătură astfel:

a) petele proaspete,cu soluţie de acid citric (80g) în 100 ml apă.

b) ţesăturile de culoare albă, cu o soluţie 20 5 de hipoclorit de sodiu în apă.

c) ţesăturile colorate, cu un gălbenuş de ou în 30 ml glicerină. Amestecul se aplică pe locul pătat şi se spală după 3 ore, cu apă (dacă este nevoie şi cu soluţie 10% de glicerină).

Petele vechi de sânge

se îndepărtează prin tamponare cu o soluţie ce conţine: 100 ml apă, 2 g sare de bucătărie şi 1 ml acid clorhidric. În apa de limpezire se adaugă puţin amoniac.

Petele proaspete de grăsimi

se îndepărtează presărând pe locul pătat, un strat gros de pudră de talc peste care se aşează o foaie de sugativă şi se presează cu o greutate. După 24 ore se perie talcul şi se freacă bine cu peria. Dacă pata de grăsime nu a dispărut, se umezeşte cu apă zona din jurul petei ( pentru ca grăsimea să nu se întindă împrejur) şi se încearcă eliminarea ei cu ajutorul unui solvent: neofalină, benzină, benzen, eter, terebentină, acetonă etc., ţinând seamă de recomandările şi contraindicaţiile pentru fiecare fel de ţesătură. Pata de grăsime se freacă de la margine spre centru, cu o bucată de cârpăînmuiată în solventul respectiv, întâi mai uşor, apoi mai apăsat.

Când petele sunt proaspete, se poate încerca şi altă metodă: se calcă locul pătat cu un fier nu prea încins, aşezând deasupra şi dedesuptul materialului foi de sugativă. În acest fel, cea mai mare parte din grăsime va fi absorbită de sugativă, după care locul respectiv se curăţă definitiv cu neofalină.

Petele de grăsime de pe ţesăturile nelavabile se scot astfel: se încălzeşteamidon de cartofi până la o temperatură cât mai înaltă şi se presară din belşug peste locul pătat sub care se aştene o cârpă albă curată; dupa circa 30 min, se scutură armidonul şi se presară altă cantitate de amidon; operaţia se repetă până dispare pata, apoi se curăţă îmbrăcămintea cu peria.

Petele proaspete de grăsime se scot de pe califea cu miez cald de pâine albă.

Petele vechi de pe ţesăturile de lână de culoare deschisă se înlătură cu o pastă groasă de amidon dizolvat în apă, care se aplică deasupra locului pătat timp de câteva ore; urmele de grăsime se şterg apoi cu o cârpă muiată în neofalină şi cu o bucată de pâine veche. În cazul peteor mai vechi se poate folosi ca solvent un amestec de 7 părţi benzină, o parte eter şi două părţi terebentină.

Petele de rugină

de pe ţesăturile albe de in sau bumbac se scot cu o soluţie formată din : acid oxalic 10 g, alaun de potasiu(piatră acră) 10 g, oţet 9⁰ 20 ml, apă 200ml.

Petele de rugină proaspete de pe suprafeţe mici se îndepărtează prin tamponare cu zeamă de lămâie atunci stoarsă şi prin frecare cu o cârpă albă, după care se spală cu apă caldă şi se clăteşte cu apă rece. În prealabil, trebuie să se facă o încercare pe o porţiune ascunsă a materialului pentru a vedea dacă nu se modifică culoarea ţesăturii.

Petele de rugină vechi de pe şeseturile albe se pot îndepărta folosind acid oxalic sau acid citric sub formă de soluţii de 5-10 %. Soluţiile se încălzesc până la fierbere după care se introduce, pentru puţin timp, porţiunea pătată; uneori tratamentul trebuie aplicat de două sau de trei ori. După dizolvarea petelor de rugină, se spală bine ţesătura cu apă caldă, apoi se clăteşte cu apă rece. O spălare insuficientă ar putea avea o influenţă dăunătoare asupra ţesăturilor de in sau bumbac în sensul că prin contactul prelungit cu acizii scade rezistenţa fibrelor.

Petele de pe ţesăturile albe de bumbac se pot trata cu o soluţie de acid oxalic şi alaun de potasiu (piatră acră) obţinută din : 50g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de potasiu şi 10 ml/l acid acetic 60%. Întâi se amestecă primele două componente, după care se adaugă acidul acetic. Petele de rugină de pe ţesăturile de bumbac se pot înlătura şi cu acid clorhidric 2%. porţiunea pătată se umezeşte, după care se tamponează cu acid clorhidric, care dizolvă pata. Apoi se clăteşte cu apă caldă în care se adaugă hidroxid de amoniu (soluţie de amoniac) sau sodă calcinată pentru completa înlăturare a acizilor. În final, se efectuează o limpezire cu apă rece.

Petele de iarbă

proaspete de iarbă se pot îndepărta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau tetraclorură de carbon sau cu o soluţie formată din 2 părţi clorură de sodiu (sare de bucătărie) şi 10 părţi apă (părţi în greutate). De exemplu, o lingură de sare la 100 ml apă.

Petele proaspete dispar uneori după spălare cu apă caldă sau cu o soluţie de săpun în care se adaugă şi amoniac (100 ml amoniac 10% la un litru de apă). Dacă ţesătura nu-şi modifică culoarea din cauza amoniacului, se înmoaielocul pătat în amoniac şi apoi se spală cu apă şi săpun.

petele de pe ţesăturile albe de bumbac se pot elimina astfel: se freacă bine pata cu săpun şi apoi se introduce materialul textil sau zona pătată într-un vas emailat în care se găseşte o soluţie fierbinte de sodă calcinată 10g/l şi se fierbe timp de 10-20 minute. Procedeul se repetă până la dispariţia petei.

Pe ţesături colorate se face un tratament cu o soluţie caldă de acid lactic 5% până la dispariţia petei, după care se spală cu multă apă. Petele proaspete de pe ţesăturile de lână se scot cu alcool etilic. la petele mai vechi se poate încerca o soluţie formată din 10 g/l acid oxalic şi 10 ml/l acid acetic (se dizolvă întâi acidul oxalic şi se adaugă acidul acetic) după care se clăteşte intens cu apă caldă şi rece.

Scoaterea petelor de pe obiecte de aur şi argint

Amestecuri pentru curăţirea obiectelor din argint sau aur

Se dizolvă săpunul în apă fierbinte şi se adaugă treptat amestecând praful de cretă. Se obţine o pastă omogenă cu care se freacă obiectele de argint până la lustruire.

Clorură de var 60g, bicarbonat de sodiu 70g, sare de bucătărie 30g, apă 600ml.

În soluţia încălzită se ţin obiectele de aur 2-3 ore, după care se spală cu multă apă şi se usucă cu o cârpă uscată.

Petele de peşte, conserve şi sosuri

când sunt proaspete, se scot cu soluţie de săpun, după care se clătesc cu apă caldă. Petele vechi se îmbibă cu glicerină caldă, cu ajutorul unei bucăţi de vată, se lasă 10-15 minute şi se clăteşte cu apă caldă. Petele de pe obiectele de lână se scot cu soluţie de 20 g glicerină şi 10 g amoniac într-un pahar cu apă, după care se spală cu apă caldă, se usucă şi se calcă.

Petele de ceai

se tamponează cu amoniac diluat (5ml amoniac în 100 ml apă) sau cu soluţie de glicerină (10 ml glicerină în 100 ml apă), apoi cu o soluţie de acid acetic (oţet în apă), după care se spală bine cu apă călduţă.

Petele de lichior

proaspete se curăţă cu o soluţie de alcool, amoniac şi apă. Petele vechi se scot cu o soluţie de apă oxigenată, amoniac şi apă.

Petele de tutun

se freacă mai întâi cu gălbenuş de ou, apoi se spală cu alcool şi cu apă caldă; urmele de gălbenuş se curăţă cu glicerină caldă, apoi cu apă şi săpun. Petele de tutun de pe ţesăturile albe se scot cu permanganat de potasiu, după care urmele de permanganat se înlătură cu apă oxigenată.

Petele de îngheţată

se curăţă cu neofalină pentru dizolvarea grăsimii, apoi se tamponează cu amoniac şi cu acid acetic (oţet în apă) diluat şi se spală bine cu apă.

Petele de cacao

recente se curăţă prin umezirea locului cu apă, după care se freacă bine cu sare de bucătărie şi se spală cu apă; de asemenea, se poate tampona cu soluţie de glicerină 10%, apă caldă şi apă oxigenată 3%. Petele vechi se curăţă ca cele recente, după care se spală cu detergent. Stofele de lână se tamponează cu benzină apoi se curăţă cu amoniac şi se spală cu apă multă.

Petele de ceară

se curăţă mai întâi prin tâcâire cu un cuţit, apoi se pune sub ţesătură şi deasupra acesteia câte o bucată de sugativă şi se tamponează cu fierul de călcat cald. Urmele de ceară se freacă cu benzen, benzină, tricloretilenă.

Petele produse prin arsuri sau pârliri (atingeri cu obiecte fierbinţi)

pe ţesăturile albe se scot prin frecare cu apă oxigenată 10%, iar pe ţesăturile colorate cu apă oxigenată 1%. Ţesăturile de lână se tamponează cu soluţie de acid citric, apoi se spală cu apă. Ţesăturile sintetice se curăţă cu o soluţie de alcool etilic 70% (50 ml) şi apă (100 ml), după care se limpezesc cu apă multă.

Petele de cerneală

mai proaspete se scot cu o soluţie de acid citric; dacă petele s-au învechit se poate utiliza acid oxalic sau, în cazul unor cerneluri, alcool. Ţesăturile albe se ţin în lapte cald sau lapte acru, apoi se spală cu apă călduţă şi se clătesc cu apă rece. Ţesăturile de lână se tamponează cu glicerină şi se spală bine cu apă.

Petele produse de acizi

trebuie scoase cât mai rapid după producerea lor, deoarece dacă se usucă nu mai pot fi înlăturate. În acest scop, se neutralizează locul respectiv prin frecare cu soluţie de amoniac sau soluţie de sodă de rufe, soluţie de borax, după care se spală imediat, din belşug, cu apă călduţă. Dacă nu există la îndemână o soluţie din cele recomandate, se presară peste pata umedă praf de sodă sau bicarbonat de sodiu, după care se spală cu apă.

Petele de ciocolată

de pe albituri se scot cu o soluţie de acit tartric şi alaun (piatră acră) în apă, după care se spală cu apă multă. Celelalte ţesături se curăţă aplicând metodele recomandate pentru scoaterea grăsimilor.

Petele de smântână şi frişcă

se tamponează cu glicerină, apoi se spală bine cu apă.

Petele de lapte

se tamponează, succesiv, cu apă, benzină, amoniac diluat (5 ml amoniac în 100 ml apă), după care se neutralizează cu o soluţie de 5 ml oţet de 9⁰ în 100 ml apă şi se limpezesc cu apă călduţă.

Petele de ouă

se tamponează cu glicerină încălzită. După circa 15 minute se spală cu apă caldă şi săpun de bună calitate ori cu un detergent corespunzător. Materialele sintetice se curăţă cu neofalină.

Petele de transpiraţie

se înlătură cu acetonă amestecată cu amoniac sau cu o soluţie de borax. Pentru ţesăturile de mătase se foloseşte o pastă de sodă şi apă, care se aplică deasupra locului pătat, după care se spală bine cu apă. Stofele de lână se curăţă cu un amestec de amoniac şi terebentină, după care se spală cu apă şi detergent.

Petele de urină

de pe ţesăturile albe se înlătură cu o soluţie de acid citric (o parte acid la 10 părţi apă), iar cele de pe ţesăturile colorate cu o soluţie de oţet ( o parte oţet la 5 părţi apă), se umezeşte locul pătat cu soluţie, se lasă umed timp de o oră, apoi se spală cu apă.

Petele de urină de pe ţesăturile colorate se pot elimina cu o soluţie de oţet (10 ml oţet la 50 ml apă), tamponând locul respectiv şi lăsând în contact cu materialul 15-30 minute, după care se spală cu apă multă.

Petele de urină de pe ţesăturile de mătase artificială se recomandă a fi eliminate printr-o spălare obişnuită cu detergentul adecvat.

Petele de pe ţesăturile de lână se elimină anevoios. Se tratează mai întâi cu o soluţie de amoniac 5%, apoi se spală bine, se clătesc şi se picură pe pată o soluţie de 10% acid acetic. La petele noi există pericolul ca acestea să reapară. Pentru a evita acest lucru se va repeta tratamentul la soare.

Petele de funingine

se scot cu terebentină. Se umezeşte locul cu terebentină curată şi se freacă cu o cârpă, apoi se freacă cu o perie muiată în soluţie concentrată de săpun, după care se spală cu apă. pentru obiectele foarte murdare, terebentina se amestecă cu gălbenuş crud de ouă şi se încălzeşte uşor. După ce se freacă pata cu acest amestec se spală cu apă caldă cu săpun.

Petele produse de vopsea de ulei,

în cazul că sunt proaspete, se umezesc cu apă împrejur apoi se tamponeauă cu terebentină şi se spală cu neofalină. Dacă petele sunt mai vechi, estenecesar să se ungă locul respectiv cu margarină sau cu unt, după care se freacă cu benzină, neofalină sau terebentină şi se spală cu o soluţie de amoniac 10 %.

Excremente de muşte

Aceste pete se pot înlătura uşor cu amoniac diluat 5% sau cu alcool etilic cald (alcoolul se încălzeşte introducând sticla într-un vas cu apă caldă, luat de pe foc).Se freacă uşor locul respectiv cu un tampon înmuiat în amoniac sau alcool cald.

De pe ţesăturile de lână aceste pete de excremente se pot scoate cu neofalină sau cu tetraclorură de carbon( atenţie este toxică), tamponând şi frecând uşor locul pătat. De pe ţesăturil albe, asemenea pete se pot înlătura cu o soluţie de apă oxigenată (o linguriţă apă oxigenată la 50 ml apă caldă); se lasă să stea timp de 15 minute, după care se spală bine cu apă.

Ruj de buze

Petele de ruj de buze conţin grăsimi, de aceea se tratează întâi cu un dizolvant pentru grăsimi: neofalină, cloroform sau tetraclorură de carbon, după care se supun unei spălări cu apă şi detergent. Dacă pata nu dispare, se tamponează locul respectiv cu alcool etilic concentrat, pentru a dizolva colorantul rămas pe fibră.

Pe ţesăturile albe se poate efectua o albire cu 10-30 ml apă oxigenată şi 5 g hidroxid de sodiu( sodă caustică) la un litru de apă.

Zahăr

Petele de zahăr se pot îndepărta printr-o simplă spălare a ţesăturii, deoarece zahărul se dizolvă în apă, eliminându-se astfel din ţesătură.

Dacă materialul nu permite spălarea cu apă, se freacă locul respectiv cu o pânză curată înmuiată în neofalină, se lasă să se usuce şi apoi se tamponează cu amoniac 1-5%.

Scoaterea petelor de pe mâini

Petele de fructe (afine, vişine, zmeură, nuci etc.) se curăţă cu acid tartric (sare de lamâie) în soluţie sau cu zeamă de lămâie. Petele de legume se pot curăţă în acelaşi mod.

Cerneala poate fi înlăturată de pe mâini, frecând pielea umezita cu piatra ponce sau cu un tampon de vată înmuiată în zeamă de lămâie sau în soluţie de 5-10 % acid citric sau tartric.
Rujul de buze se înlătură frecând pielea de câteva ori cu un tampon de vată pe care se aplică cremă grasă. Se poate îndepărta şi cu alcool etilic sau acetonă.

Petele galbene de nicotină se îndepărtează frecându-le prudent de trei ori pe zi cu o piatră ponce, apoi cu suc de lămâie sau cu coaja unei lămâi tăiată recent.

Petele de nicotina se pot elimina şi astfel : se tratează un timp scurt cu o soluţie compusă din : 60 parţi alcool etilic 70%, 20 părţi apă, 10 părţi acid citric şi 10 părţi glicerină (parţi în greutate). De exemplu, o soluţie obţinută din 70 ml alcool 70%, 20 ml apă, 10 g acid citric şi 8 ml glicerină. Degetele se spală apoi cu apă, după care, in caz de nevoie, se mai tratează cu apă oxigenată 3% şi se spală din nou cu apă. De asemenea, se poate folosi o soluţie preparată din 60 parţi alcool etilic 70%, 10 parţi acid ci­tric, 10 părţi glicerină şi 2 părţi apă oxigenată 3% (parţi în greutate). De exemplu, o soluţie obţinută din 70 ml alcool etilic 70%, 10 g acid citric, 8 ml glicerină şi 20 ml apă oxigenată 3%. Se umezeşte un tampon de vată cu aceasta soluţie şi se freacă degetele până la dispariţia petelor maronii.

Petele mai vechi de nicotină se tratează cu per­manganat de potasiu 3%, se lasă să se usuce, apoi se decolorează cu o soluţie de sulfit de sodiu 5%, care conţine si puţin acid clorhidric (3 picături acid clorhidric 2% la 100 ml sulfit de sodiu 5%).

Petele de funingine de pe mâini se curăţă cu apă şi săpun.

Petele de permanganat de potasiu se înlătură prin frecare cu piatră ponce sau prin utilizarea unei soluţii de acid tartric 5% sau de tiosulfat de sodiu 10%. După curăţire se spală bine cu apă şi se unge zona respectivă cu o cremă de mâini grasă.

Petele de brom se curăţă cu o solute de amoniac 10% sau cu o soluţie alcoolică de amoniac (in soluţia de amoniac 10% se pun câteva picături de alcool concentrat), după care se spală bine cu apă.

Pentru îndepărtarea petelor de tinctură de iod se foloseşte o solute de 10% tiosulfat de sodiu sau amoniac diluat (o linguriţă de amoniac 10% la doua linguriţe de apă oxigenată 3%).

Petele de azotat de argint se pot înlătura cu o solute de 10% tiosulfat de sodiu. Înainte de aplicarea soluţiei, se recomandă să se degreseze pielea pătată, cu tetraclorură de carbon.

DICŢIONAR

acetonă = este cunoscută şi sub denumirile de dimetilcetonă şi propanonă

alcool etilic =se mai numeşte etanol,spirt sau alcool

neofalină = benzină uşoară

amoniac = sub formă de soluţie - hidroxid de amoniu

carbonat de sodiu = sodă de rufe

hidroxid de sodiu = sodă caustică

acid acetic =3-9% este oţetul

acid citric = zeama de lămâie conţincam 7% acid citric

alaun de potasiu = piatră acră

clorură de sodiu = sare de bucătărie

talc = silicat de magneziu

Scris de Ilie

Comments

Comentariu nou Cautare

Scrieti comentariu
Nume:
Email:
Titlu:
	Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.

Powered by !JoomlaComment 3.26

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."